Clopotniţa Bisericii din Pătrăuţi a fost construită conform tradiţiei o dată cu refacerea mănăstirii de maici la începutul secolului al XVIII-lea. Este o construcţie deosebită, cu influenţe din partea Maramureşului.
Astăzi clopotniţa adăposteşte o colecţie de cruci funerare cu însemne celtice, cruci folosite pentru îngropăciune în Pătrăuţi din cele mai vechi timpuri.
La etaj se pot vizita toaca din lemn şi cele trei clopote turnate în secolul al XIX-lea, în Pătrăuţi, de familia meşterilor clopotari Fogoş. Clopotele sunt renumite pentru sunetele lor înalte, sunete care alungă norii de grindină.
În curte, la câţiva metri de intrarea în biserică, se află "Masa tăcerii" denumita de localnici "Masa lui Ştefan". Oamenii locului spun ca cele două mari lespezi de piatră care o alcătuiesc, nişte semisfere imperfecte puse invers, datează de pe vremea ctitorului bisericii şi l-au influenţat pe părintele sculpturii moderne, Constantin Brâncuşi.
 |  |  | | Biserica vazuta din clopotnita | | Masa tăcerii |
|  | Clopotnita Bisericii Patrauti Clopot, sec. XIX Cruce funerară |